1. Principiul „Prima temperatură, viteza a doua”:
Înainte de orice reglare, este imperativ să vă asigurați că toate zonele de temperatură (în special butoiul și matrița) au fost complet încălzite și stabilizate. Reglarea vitezei șurubului înainte ca temperatura să se stabilească poate duce cu ușurință la plastificare neuniformă, blocarea mașinii sau deteriorarea șurubului.
2.Principiul „Regla-fină în pași mici și observați feedbackul”: se recomandă să creșteți sau să micșorați viteza cu 3-5 rpm pentru fiecare reglare și să respectați timp de cel puțin 10-15 minute. Efectuați următoarea reglare numai după ce presiunea de topire, curentul de funcționare și aspectul paraison al conductei s-au stabilizat. Evitați cu orice preț ajustările drastice și bruște ale vitezei.
3.Principiul „Potrivirea coordonată și monitorizarea atentă a tracțiunii”: Viteza șurubului și viteza de tracțiune trebuie ajustate într-un mod legat pentru a menține un raport de tracțiune constant (de obicei puțin mai mare decât 1), care este linia de viață pentru asigurarea grosimii peretelui și a preciziei dimensionale a conductelor. După reglarea vitezei șurubului, viteza de tracțiune va fi reglată fin-proporțional imediat.
4.Principiul „Presiunea ca criteriu și prevenirea riscurilor ca prioritate”: Pentru echipamentele uzate, presiunea de topire este cel mai important indicator pentru siguranță și starea de funcționare. Presiunea normală de producție trebuie să fie în intervalul de 30-70% din presiunea maximă admisă a echipamentului. La reglarea vitezei șurubului, dacă presiunea se apropie de limita superioară sau fluctuează drastic, accelerarea va fi oprită imediat și se vor investiga cauzele (cauze frecvente: blocarea ecranului, supraîncălzirea locală, reflux crescut cauzat de uzura șurubului).
Pe scurt, esența ajustării este de a găsi un echilibru între producție, calitate și siguranța echipamentului. Pentru extruderele uzate, se recomandă pornirea la o viteză relativ mică (de exemplu, 50% din viteza nominală) și optimizarea treptată pe premisa producerii de produse calificate. Procesul de punere în funcțiune trebuie repetat de fiecare dată când materiile prime sau matrițele sunt înlocuite.